26 Luni iul. 2010
Posted in Îngrijire, Despre Westie
Luni, 26 iulie, l-am tuns pe Aky. Ma rog, stripat, tuns, unghiute si curatat de urechi. Rezultatul – un westie simpatic.
Florea-soarelui nu ne-a prea iesit, dar pentru un pui aproape barbat, zic ca-i foarte simpatic. Acum, prin comparatie cu operatiunea din 6 mai, spun clar ca profesoara de pictura nu s-a pliat prea bine pe profilul domnului Aky.
Pe romaneste, a cam dat rasol si nu si-a dat interesul. 
25 Duminică iul. 2010
Posted in Îngrijire
Baia este una din distractiile lui Aky. Sta cuminte in cada si suporta cu stoicism sapunirea si clatirea. Si masajul, si uscarea cu doua prosoape. Mai greu e cu pieptanatul, dar o las adesea balta pentru ca se gadila. Ei bine, odata scos din cada si scapat dintre prosoape – acum are unul cu gluga, special pentru baie si nu pentru sedintele zilnice de toaletare -, bulgarele alb incearca sa-si regaseasca mirosul. Prin orice mijloace. Se sterge intr-un fel tare comic de covorasul pe care-l stapaneste, ori se baga in cos si sub cos. Se lungeste, se arcuieste, se face ca o clatita, totul pentru a-si unge fiecare centimentru din blana si din piele cu ceea ce crede el ca-l defineste: mirosul. Pana maine dimineata va fi alb si usor parfumat. Dupa plimbarea de dimineata va fi usor galbui si va capata un miros usor metalic. Cred ca abia maine va simti fericirea unei bai – o metoda buna de a-si improspata „parfumul”.
Dupa mai bine de doua ore de parc si tavaleala cu un husky, un lup, un metis labrador si un pui de amstaff, chiar avea nevoie de o baie. Parcul este cealalta distractie a lui. Aici e locul unde alearga liber, sta pe iarba cat pofteste, vede o gramada de caini fata de care se poate manifesta liber, este generos – le da voie sa se joace cu mingea lui „de parc” -, cunoaste gagici si bea apa de unde apuca impartind-o constiincios cu necunoscutii. Dupa fiecare plimbare in parc cade lat.
Lista distractiilor nu e completa fara plimbarile cu masina, dar nu oricum. Cu geamul lasat si capul scos astfel incat curentul sa-i dea freza – si urechile – pe spate. Ieri a fost fotografiat de un tip calare pe bicicleta, in cautare de subiecte. Ne-a placut tare ca ne-a cerut permisiunea pentru a fotografia ghemul alb. Ma rog, alb gri.
In sprijinul afirmatiei ca Aky e alb (dupa baie)… inca o imagine. Sobolanul de la Ikea „traieste”. 
23 Vineri iul. 2010
Posted in Istorii
Sobolanul fugar de la raionul de jucarii de plus de la Ikea a fost prins joi seara pe o canapea aflata intr-o mansarda din Bucuresti. Cel care l-a identificat pe fugar a fost un westie. Albiciosul, ma rog – aci ar putea fi niste discutii – l-a luat prin surprindere pe sobolan, din cosul cu jucarii unde se ascunsese Coada – Lunga, l-a smotocit bine (cu o energie pe care o are adesea la 12 noaptea), l-a rapus si l-a admirat. Dovada – in imagini!. Sa mai zica cineva ca terrierul nu-si merita numele de vanator de sobolani, vulpi si bursuci. Pana l-om duce la cautat de vizuini, isi face antrenamentul pe ce prinde.
