Cu ochi sclipicosi (de la blitz), cu o conserva D/D cu gust de vanat, cu o lumanarica si cu coifuri din carton din „Cars”, Aky a fost serbat asta-seara. Am rezistat cu greu sa nu-i dau tortuletul din conserva inca de dimineata, dar A. a spus ca-l serbam seara „ca baietii”. Nu i-am dat bere, nici sampanie, dar cred ca s-a bucurat de serbare chiar daca nu a primit nicio jucarie cadou. Inca. De remarcat ca a rezistat eroic si el cu coifuletul pe cap. L-a cam incomomdat, dar – de fiecare data -il rugam sa mai astepte putin.

Pe 2 noiembrie, Aky a implinit un an de viata *aniversare si, totodata, opt luni de cand este cu noi. E un catelus simpatic, nebun si pus pe sotii. Pentru el nu exista cuvantul „cuminte”. De dimineata a fost tare scandalagiu odata ce s-a vazut afara. E pasionat de rotile masinilor, din necesitati fiziologice, nu de mecanica sau de design. Asa ca azi, cand a vazut una pusa pe butuci in fata vulcanizarii de la coltul strazii, s-a pus zdravan pe latrat. S-a mai uitat la alte masini „normale”, le-a mirosit si le-a udat pentru ca erau intregi.

Pe seara a trecut pe la el si Joy. Am incercat sa le fac fotografii cu telefonul. Nu a iesit mare branza, dar au fost comici, ca doi inorogi cu coifuri pe cap. Pana postez si imaginile cu Joy, mai pun cateva cu Aky.

Puiule mic, sa traiesti!