Etichete

,


Noi l-am luat in brate. A functionat doar trei minute. Maximum. L-am chemat la joaca. N-a tinut decat pentru vreo patru aruncari ale mingiei si ale porcusorului din plastic. L-am scos la geam, pentru ca stim ca-i place.

Zadarnic. Westie-ul nostru se invartea ca un leu prin cusca, desi era ora 23.00, la care deja isi lua pozitia strategica si dormita. Dupa ce ne-am dat cu parerea, desigur am ajuns si la problema vaccinului – ca poate are ceva si acum se vad efectele, daca nu i-am facut vaccinul pe 22 februarie.., A. a decis sa-l scoata afara, desi era trecut de miezul noptii. Poate mai avea ghemotocul oaresce chestii de facut.

Fals! Aky a mers afara, dar a cascat gura la tot ce misca prin parc, si a tacut. Desigur, s-a dat cu greu intrat in casa. Tare s-ar mai fi plimbat, el stie unde. A ajuns in casa rupt si s-a cuibarit pe canapea la somn. Si, cand credeam ca s-a potolit, a luat-o de la capat, cu scartaitul.

Ma intreb ce-a avut. Sa fi fost tot dragostea de vina? Tu ce crezi?