Aky e cam liniștit. Simte că se întâmplă ceva. Îmi lipsesc turele lui de titirez nebun.

După rața rămasă într-o aripă, șoaricele gri fără mustăți, coadă și picioare și după văcuța ronțăită a venit rândul porcușorului – prima jucărie a lui Aky – să-și dea obștescul sfârșit.  Mai precis să poarte pe piele, respectiv pe latex, urmele dinților unui westie. Acum jucăria porcușor este sfășiată.

Nu i-am aruncat-o încă. Îl voi păstra până ce îi voi cumpăra un porc nou. Sper să găsesc unul de aceeași dimensiune.