Jucării pentru câini. Care sunt cele mai potrivite

Etichete

Jucarie, jucarii caine, minge tenis

Vi-l prezentam pe Hipo, jucaria favorita a lui Aky, si una dintre cele mai longevive cu siguranta. Plus ca este singura care a ramas pana acum intacta, in sensul ca nu are nicio ciupitura, intepatura, muscatura sau tiuitoare scoasa ori introdusa pe vecie in burta personajului, asa cum se intampla adesea cu alte jucarii chitaitoare.

Jucarie Aky / Foto: @Aky Westie

Dupa cum se vede si in imagine, Hipo este un hipopotam rosu dintr-un cauciuc nici moale, nici tare, cu care ne amuzam si ne alergam ori de cate ori Aky are chef de joaca. I l-am luat in decembrie 2011 si de atunci si pana astazi isi disputa podiumul cu mingea de tenis. Nu stiu ce are jucaria asta in plus sau in minus de a scapat nemodificata de Aky.

Chiar asa, catelul vostru are vreo jucarie favorita? Si daca da, care este povestea ei?

Publicitate

Somnul la câini. Câte ore doarme un westie

Etichete

Somn

Aky dormind / Foto: @Aky Westie

Am cazut si eu in capcana asta atunci cand am vrut sa aflu cate ore doarme un catel intr-o zi. M-a amuzat atunci raspunsul, asa cum ma amuza si astazi, atunci cand aud intrebarea: cate ore doarme un caine intr-o zi? Ei bine, cate vrea el. Daca nu are stimuli care sa-l distraga (si aici ma refer la zgomote de orice fel, prezenta unui companion) sau daca nu este implicat intr-o activitate care sa-l mentina atent si treaz, doarme destul. Sigur, cand este pui este o alta poveste. Pe care o gasiti aici.

Cunosc un „tata” de westie care spune despre catelus ca, de la o ora incolo, respectiv dupa plimbarea de dimineata si dupa prima masa, westie -ul Floyd  isi face somnul de frumusete.

In ceea ce il priveste pe domnul Aky, lucrurile stau in felul urmator: cand e vacanta nu doarme niciodata peste zi si trage de el efectiv ca sa stea doar cu noi si sa nu piarda vreo plimbare, vreo masa sau vreo iesire pe undeva, daca e un week-end de deplasare se aplica aceeasi regula (doar somn in timpul noptii, si atunci mai mult de veghe), iar daca nu se anunta nimic iesit din comun – somn de noapte si somn de peste zi.

Dimineata, pe la 11.o0- 11.30, dupa ce ne facem tabieturile (masaj, alint, plimbare de dimineata, masa si toaletare, cand este cazul), isi cauta o pozitie confortabila pe canapea si atipeste. Pe la 16.00 – 17.00, cu o precizie de pendul cu cuc, are chef de o plimbare, moment in care ne ia la pupat si privit languros pe toti la rand ( pana ce isi gaseste fraierul pe care sa-l scoata din casa), iar pe la 22.00-23.00 se face covrigel unde este locul mai pufos. Sigur, daca este pace in casa, a facut o baie, este plimbat si nu se aude niciun zgomot, covrigelul blanos se poate forma oriunde in apropierea omului.

Aky relaxat / Foto: @Aky Westie

Atentie insa cum si mai ales cand treziti un catelus din somn. Au reactii imprevizibile si nu ma refer aici la muscat sau marait, pentru ca Aky este echilibrat si ma laud cu asta, desi nu stiu cat este meritul nostru, daca este, cu adevarat. Azi-noapte insa am tras o sperietura zdravana vazandu-i reactia fizica dupa ce l-am trezit intr-un mod gresit. Dormea pe pilota – da, scandalizati-va, era in patul nostru si nu in cosuletul lui  -, moment in care i-am tras pilota de sub el si i-am impins una dintre labute. Nu am facut-o brusc, dar era mult mai bine daca as fi procedat cu el mai simplu- strigandu-i numele incet. Bietul de el s-a trezit brusc si a inceput sa respire sacadat ca un asmatic care incearca sa isi gaseasca aerul vital. Ii batea inimioara si secunde bune a respirat ciudat. I-a mangaiat nasul A. cu rabdare in timp ce ii imblanzea cu vorba respiratia pana cand Aky s-a facut din nou covrigel si a adormit linistit.

PREMIERĂ. Câinii și stăpânii lor sunt așteptați la cinema Patria, la filmul „White God”

Etichete

cannes, cinema patria, film

Imagine din filmul „White God”

Dupa ce Muzeul Antipa ne-a dat verde la vizitat muzeul de Ziua Zgarzilor Deschise, a venit randul organizatorilor Les Films de Cannes à Bucarest sa propuna bucurestenilor, si nu numai, un eveniment neobişnuit pentru spectatori: o seară la film deschisă deopotrivă oamenilor şi câinilor lor, la mult-aşteptatul „Oraşul câinilor/ White God”, câştigătorul secţiunii Un Certain Regard şi candidatul Ungariei la Oscar 2015. Încasările din bilete vor fi donate proiectelor de adopţie la distanţă a câinilor fără stăpân.

Câinii şi stăpânii lor vor fi vedetele serii în închiderea Les Films de Cannes à Bucarest, pe 30 octombrie, de la 20.00, la Cinema Patria, la premiera thrillerului despre o „apocalipsă” a câinilor fără stăpân în Budapesta, „Oraşul câinilor/ White God”, de Kornél Mundruczó. Spectatorii vor avea parte de un eveniment cu totul special: o seară inedită la care vor avea acces împreună cu câinii lor şi vor fi fotografiaţi la panoul festivalului.

În film apar peste 250 de câini dresaţi cu şase luni înainte de începerea filmărilor, iar cei doi din rolul principal (Body şi Luke, care au jucat acelaşi personaj) au primit trofeul Palm Dog, echivalentul Palme d’Or-ului pentru protagoniştii canini. Principalul lor rival a fost Roxy, câinele lui Jean-Luc Godard din „Adieu au langage”.

„O fabulă despre o specie superioară şi inferiorii ei căzuţi în dizgraţie”, se precizează în sinopsisul filmului, o alegorie impresionantă despre rasism şi inegalitate socială, în care câinii fără stăpân se coalizează ca să se răzbune pe oameni. Filmul este inspirat de o ştire reală din Ungaria: extrema dreaptă a încercat – fără succes – să voteze o lege prin care stăpânii de câini ar fi fost impozitaţi diferit: taxe mari pentru metişi, taxe mai mici pentru câinii cu pedigree şi scutire de plată pentru rasele maghiare. În film, o fetiţă de 13 ani îşi caută cu disperare câinele lăsat pe stradă de tatăl ei, după impunerea acestei legi.

Titlul „White God” este un clin d’oeil la un film cult din 1982, „White Dog”, al lui Sam Fuller, despre un ciobănesc german dresat să atace oameni cu pielea închisă la culoare.

„Oraşul câinilor” va fi distribuit în România de Parada Film.

Kornél Mundruczó este una dintre cele mai puternice voci din cinema-ul contemporan. A mai fost selecţionat la Cannes cu „Johanna” (Un Certain Regard, 2005), „Delta” (premiul FIPRESCI, competiţie 2008) şi „Tender Son – The Frankenstein Project” (competiţie, 2010). Pe acesta din urmă l-a prezentat personal la Bucureşti, la prima ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest.